Vicepremierul Tanczos Barna a respins ferm posibilitatea formării unei alianțe între Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), descriind acest scenariu drept unul „imposibil” în actuala configurație politică. Reprezentantul UDMR a subliniat că între cele două formațiuni există diferențe ideologice majore și „linii roșii” care nu pot fi ignorate, indiferent de presiunile exercitate de opoziția parlamentară.

Această clarificare vine într-un context tensionat pentru cabinetul condus de Ilie Bolojan, care se confruntă cu atacuri repetate din partea liderului AUR, George Simion. În timp ce opoziția mizează pe o convergență de interese pentru a forța căderea executivului, UDMR își reafirmă rolul de factor de stabilitate în cadrul actualei coaliții de guvernare, susținută politic și de președintele Nicușor Dan.

Declarațiile lui Barna par să fie un răspuns direct la speculațiile privind o posibilă majoritate parlamentară alternativă. Recent, alte figuri politice, precum Gabriela Firea sau Victor Ponta, au lăsat să se înțeleagă că dialogul pentru o guvernare PSD-AUR nu este complet închis. Totuși, vicepremierul UDMR insistă pe incompatibilitatea de fond dintre programele celor două partide, sugerând că o astfel de construcție ar fi fragilă și lipsită de legitimitate.

În paralel, dezbaterea publică este alimentată de opinii juridice care sugerează că președintele ar fi obligat să desemneze un premier propus de o majoritate clară. Prin respingerea scenariului PSD-AUR, Tanczos Barna încearcă să dezamorseze această presiune constituțională asupra lui Nicușor Dan, oferind un argument politic împotriva ideii că o astfel de majoritate ar fi iminentă sau viabilă din punct de vedere al guvernării.

Strategia UDMR rămâne astfel axată pe menținerea formulei actuale de guvernare, în ciuda fragilității majorității din Parlament. Pentru cetățeni, poziția vicepremierului indică faptul că, cel puțin la nivel declarativ, nucleul guvernamental nu ia în calcul cedarea puterii în favoarea unei alianțe considerate radicale, încercând să proiecteze o imagine de unitate în fața provocărilor politice și legislative viitoare.