Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJEU) a stabilit că legislația ungară care restricționează accesul minorilor la conținut referitor la diversitatea sexuală și identitatea de gen încalcă normele fundamentale ale blocului comunitar. Decizia vine în urma unei acțiuni inițiate de Comisia Europeană, susținută de numeroase state membre, împotriva legii adoptate de Budapesta în 2021.

Instanța a argumentat că restricțiile impuse afectează direct libera circulație a serviciilor și a mărfurilor în cadrul pieței unice. Prin interzicerea sau limitarea prezentării temelor LGBTQ+ în programele TV, publicitate sau mediul online, Ungaria a creat bariere nejustificate pentru furnizorii de servicii media transfrontalieri, încălcând Directiva serviciilor mass-media audiovizuale.

Judecătorii au subliniat că, deși protecția minorilor este un obiectiv legitim, măsurile trebuie să fie proporționale. Legea ungară a fost considerată contrară Cartei drepturilor fundamentale a UE, încălcând dreptul la demnitate umană, libertatea de exprimare și principiul non-discriminării. Curtea a respins argumentul suveranității în educație ca justificare pentru încălcarea libertăților economice.

Decizia are implicații majore pentru toate statele membre, confirmând că valorile sociale invocate la nivel național nu pot submina drepturile garantate prin tratate. Budapesta este acum obligată să își modifice cadrul legal pentru a evita sancțiuni financiare semnificative, sub formă de penalități zilnice sau sume forfetare.

Reacțiile la nivel european au fost împărțite. În timp ce organizațiile pentru drepturile omului au salutat verdictul ca pe o victorie a statului de drept, guvernul ungar și asociațiile conservatoare, precum Pro Vita, critică decizia. Aceștia consideră hotărârea o ingerință în dreptul exclusiv al părinților de a-și educa copiii conform propriilor convingeri morale.