Pe 6 octombrie 2026, Uniunea Europeană a cerut autorităților din Bosnia și Herțegovina să urgenteze reformele necesare aderării, în urma scrutinului general desfășurat pe 4 octombrie 2026.

Scrutinul din 4 octombrie 2026 a marcat prima utilizare la nivel național a tehnologiei informației și comunicațiilor în procesul electoral din Bosnia și Herțegovina, procesul derulându-se în perspectiva integrării europene deschise prin decizia Consiliului European din martie 2024.

Observatorii Misiunii OSCE/ODIHR au consemnat existența unei competiții electorale autentice și o desfășurare ordonată a votării, însă au evidențiat apariția unor deficiențe tehnice, operațiuni complexe de vot și numărare, precum și nereguli legate de secretul votului. În plus, Comisia Electorală Centrală a fost nevoită să gestioneze scrutinul sub constrângeri de ordin instituțional și operațional, în timp ce problemele tehnice apărute au redus gradul de transparență în etapa de aplicare.

În cadrul unei declarații comune emise pe 6 octombrie 2026, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas și comisarul european Marta Kos au reafirmat sprijinul blocului comunitar: „The EU reiterates its unequivocal commitment to Bosnia and Herzegovina's EU perspective as a single, united and sovereign country.” Totodată, cele două responsabile au avertizat asupra consecințelor întârzierilor instituționale: „To avoid the further loss of funds, the country urgently needs to finalise the legal and institutional framework and proceed with implementing the committed reforms.”

Uniunea Europeană solicită instalarea rapidă a noilor administrații la nivel de stat, entitate și cantone imediat după validarea rezultatelor. Totodată, Bruxelles-ul condiționează adoptarea cadrului formal de negociere, organizarea primei conferințe interguvernamentale și accesarea alocărilor din Planul de Creștere al UE pentru Balcanii de Vest de transpunerea reformelor trasate în recomandarea din 2022 și în decizia din martie 2024.

În datele făcute publice nu sunt menționate scorurile obținute de partide sau candidați, repartiția mandatelor și nici procentul de participare la vot. De asemenea, lipsesc detaliile concrete privind volumul fondurilor puse în pericol și reacțiile actorilor politici locali față de constatările observatorilor internaționali.