Un sondaj Eurobarometru publicat la 14 octombrie 2026 arată că 42% dintre întreprinderile mici și mijlocii și companiile cu capitalizare medie din Uniunea Europeană folosesc soluții de inteligență artificială sau management algoritmic.

Cercetarea a fost prezentată în contextul Lunii Europene a Inovării în domeniul inteligenței artificiale și al obiectivelor stabilite pentru Deceniul Digital 2030, prin care forul comunitar vizează ca cel puțin 75% dintre companii să utilizeze inteligența artificială, serviciile cloud sau volumele mari de date. Pe plan legislativ, Comisia Europeană are în vedere normele GDPR și AI Act, pregătind în paralel inițiativa Quality Jobs Act, aflată în a doua etapă de consultare cu partenerii sociali.

Potrivit datelor, integrarea acestor instrumente rămâne preponderent experimentală și limitată, în vreme ce 21% dintre companii intenționează să le adopte în viitor. Direcțiile principale în care sunt utilizate sunt serviciile de relații cu clienții (47%), monitorizarea performanței și a productivității (36%) și activitățile de planificare logistică sau programare a personalului (30%). Totodată, 61% dintre firme afirmă că inteligența artificială le ajută în procesul decizional, iar 75% consideră că tehnologia va aduce o îmbunătățire a calității locurilor de muncă.

În pofida adoptării noilor tehnologii, decizia rămâne sub control uman: 90% dintre entitățile economice menționează că hotărârile finale aparțin oamenilor, procesele complet automatizate reprezentând doar 2%. Ca principale piedici în extinderea adopției, firmele indică nivelul ridicat al costurilor de investiție (50%), incertitudinea juridică (49%) și lipsa expertizei (48%), în timp ce 49% nu au încredere în aceste sisteme automate pentru deciziile referitoare la personal.

Rezultatele vin în completarea unei consultări din februarie 2025, în care 62% dintre cetățenii europeni exprimau o viziune favorabilă asupra prezenței roboților și a inteligenței artificiale la locul de muncă, iar 70% apreciau că productivitatea este stimulată, deși 84% cereau o gestionare prudentă pentru garantarea confidențialității și a transparenței.

Documentul nu precizează eșantionul concret al cercetării, distribuția geografică a respondenților și nici date specifice pentru mediul de afaceri din România. Totodată, lipsesc pozițiile exprimate de partenerii sociali în cadrul consultărilor curente și un calendar stabilit pentru adoptarea viitorului Quality Jobs Act.