O investigație de presă preluată de Ministerul Afacerilor Interne a prezentat, la 7 octombrie 2026, mecanismele de comercializare a substanțelor interzise pe internet și în cartierele din București.

Ancheta face parte din seria jurnalistică „România pierdută în droguri”, difuzată de Antena 1 și menționată ca reper de monitorizare de Ministerul Afacerilor Interne. În țară, canabisul reprezintă substanța cea mai des confiscată și utilizată, fiind urmată de compuși sintetici cu periculozitate toxică ridicată, precum cristalul.

Circuitul comercial include comenzi realizate online și prin dark web, decontate în monedă electronică – unde cursul Bitcoin a fost aproximat de un consumator la 1.000 - 2.000 de euro –, livrările făcându-se prin coletărie sau din locații indicate prin coduri și coordonate GPS. În paralel, vânzările de la nivelul străzii se bazează pe intermediari, prețul unui gram fiind de 50 - 60 de lei, în vreme ce dozele de produse sintetice, denumite „tigăiță”, se achiziționează cu 10 lei.

Produsele psihoactive sunt de multe ori mascate sub aparența unor alimente, băuturi dulci, jeleuri ori articole cosmetice, iar anchetele au arătat că printre cei care cultivă canabis se regăsesc și persoane cu activități academice. Ramona Dabija, director de comunicare M.A.I., a menționat: „Sunt oameni normali, la fel ca noi, mulți cu profesii respectabile. Și am avut chiar un profesor universitar, specialist în agronomie care își creștea plantele de cannabis pe muzică clasică.”

În mediul urban, activitatea de vânzare dintr-o locuință a provocat incidente violente, un locuitor din zonă sesizând poliția după ce agresori cu măști au pătruns în imobil pentru a sustrage sume de bani. Totodată, relatările unor consumatori, printre care o pacientă a Clinicii de Psihiatrie Voila care a început să consume substanțe la 14 ani, avertizează asupra episoadelor de halucinații și a pericolului letal generat de produsele sintetice într-un interval apreciat de aceștia la maximum 2 luni.

În material nu sunt incluse însă statistici naționale complete referitoare la numărul total de confiscări, dosarele penale deschise sau persoanele trimise în judecată. De asemenea, lipsesc precizările privind acțiunile concrete întreprinse de structurile de poliție după sesizările venite din cartiere și detaliile despre încadrarea juridică exactă a noilor produse sintetice.