Dezbaterile de la Strasbourg scot la iveală o problemă recurentă a arhitecturii instituționale internaționale: tentația de a răspunde crizelor prin multiplicarea aparatului birocratic. În loc să fie valorificate și consolidate instanțele deja existente, asistăm la o divizare a responsabilităților între Curtea Europeană, un Registru de Daune și o viitoare Comisie Internațională de Reclamații, fapt ce riscă să complice inutil actul de justiție.
Recunoașterea deschisă a unui risc de suprapunere de competență temporală între februarie 2022 și septembrie 2022 arată vulnerabilitatea acestor construcții paralele. O ordine juridică solidă presupune norme predictibile, delimitări precise de competență și o administrare riguroasă, nu mecanisme informale de cooperare ale căror reguli concrete rămân necunoscute publicului. Suprapunerile instituționale aduc adesea întârzieri procedurale și diluarea responsabilității.
Stabilirea răspunderii și repararea daunelor necesită rigoare, eficiență și respectarea strictă a procedurilor legale, nu o proliferare de structuri cu atribuții concurente. Justiția eficientă se bazează pe claritate și fermitate, nu pe redundanțe birocratice costisitoare care prelungesc așteptarea celor îndreptățiți. Redacția
Redacția