Deciziile anunțate de Comisia Europeană reflectă persistența unei viziuni bugetare riscante, în care fonduri considerabile provenite de la contribuabilii europeni sunt direcționate către aparate de stat fără o transparență riguroasă. Faptul că tranșa de 2,9 miliarde EUR este alocată pentru funcționarea aparatului administrativ de la Kiev, în condițiile în care nu sunt publicate date despre modul efectiv în care vor fi distribuite sumele, ridică semne legitime de întrebare privind prudența fiscală, într-un context în care totalul transferat depășește deja 32 de miliarde EUR.
Aceeași tendință către intervenționism se observă și în avizarea schemei de 170 de milioane EUR pentru agricultorii din Bulgaria. În loc să elimine reglementările împovărătoare și taxele care conduc la scumpirea combustibililor și a fertilizanților, Bruxelles-ul recurge la soluția artificială a ajutoarelor de stat. Asistența financiară directă nu poate înlocui funcționarea pieței libere și riscă să creeze o dependență cronică a producătorilor de fondurile publice.
O abordare conservatoare și sănătoasă presupune limitarea cheltuielilor publice, reducerea birocrației și respectarea liberei inițiative economice. Prosperitatea europeană nu se construiește prin subvenții continue și mecanisme etatiste de redistribuire, ci prin responsabilitate bugetară fermă și lăsarea resurselor financiare în mâinile celor care produc valoare adăugată. Redacția
Redacția