România a primit evaluarea finală a Comisiei Europene pentru a treia cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Rezultatul confirmă pierderea definitivă a aproximativ 458,7 milioane de euro, sumă ce nu mai poate fi recuperată de statul român din cauza nerespectării angajamentelor de reformă asumate inițial.

Principalul obstacol care a dus la această sancțiune financiară majoră este legat de guvernanța companiilor de stat. Comisia a sancționat menținerea numirilor pe criterii politice în conducerile acestor entități, în ciuda promisiunilor de a implementa selecții bazate exclusiv pe profesionalism și competență managerială.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat că, deși situația este critică, autoritățile au reușit totuși să deblocheze circa 350,7 milioane de euro. Această sumă fusese suspendată anterior, însă eforturile recente de conformare au convins Bruxelles-ul să elibereze fondurile respective.

Cererea de plată numărul 3, depusă în decembrie 2023, este considerată una dintre cele mai complexe de până acum. Aceasta condiționa accesul la fonduri de realizarea unor transformări profunde în administrație, pe care oficialii europeni le-au considerat doar parțial îndeplinite sau mimate de către partea română.

Mesajul transmis de reprezentanții guvernului subliniază o discrepanță între discursul politic și realitatea administrativă. Rezistența la schimbare în privința controlului asupra companiilor publice are acum un cost direct, suportat din bugetul național prin pierderea acestor resurse europene esențiale.

Pierderea acestor fonduri pune presiune pe stabilitatea bugetară și pe ritmul de modernizare a infrastructurii și serviciilor publice. Fără o corecție rapidă a modului în care sunt gestionate resursele statului, România riscă sancțiuni similare și pentru următoarele tranșări de plată din PNRR.