Comisia Europeană a emis evaluarea finală pentru a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bilanțul indică o pierdere definitivă de 458,7 milioane de euro, sumă pe care România nu o mai poate accesa din cauza nerealizării unor reforme asumate. În paralel, autoritățile au reușit să deblocheze 350,7 milioane de euro care fuseseră anterior suspendate în primăvara anului 2025.

Cel mai semnificativ progres a fost înregistrat în dosarul pensiilor speciale. Din cele 231 de milioane de euro vizate inițial de suspendare, statul a recuperat 166 de milioane. Această evoluție a fost posibilă după adoptarea legislației corective și clarificarea criteriilor tehnice cerute de partenerii europeni, în ciuda numeroaselor amânări procedurale și a dificultăților de implementare legislativă.

Un alt punct unde s-au salvat fonduri importante, respectiv 132 de milioane de euro, este cel al guvernanței companiilor de stat (AMEPIP). Reforma vizează profesionalizarea conducerii acestor entități și reducerea influenței politice în procesul de selecție a managerilor, condiții esențiale pentru transparența și eficiența utilizării banilor publici.

În schimb, eșecul major se regăsește în sectorul energetic. România pierde 180 de milioane de euro din cauza neregulilor constatate în numirile de la Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica. Comisia Europeană a sancționat lipsa unor proceduri competitive de selecție și menținerea unor conduceri bazate pe interese de partid în detrimentul indicatorilor de performanță economică.

Situația este similară în transporturi, unde pierderile se ridică la peste 15 milioane de euro. Entități precum CNAIR, CFR și Metrorex nu au reușit să demonstreze aplicarea unor standarde riguroase de competență în management. Deși s-au purtat negocieri intense, deficiențele structurale și conflictele de interese identificate de Bruxelles au blocat accesul la întreaga sumă alocată.